Prejmerul medieval

Adăugat de doctoru25

la data 25.05.2009 23:27

Puncte: 171

Level: Bronze

2285 vizualizări

Nota:

Votează:

Trebuie să fii logat pentru a vota

Am vizitat biserica mediavală tip cetate de la Prejmer şi trebuie să vă împărtăşesc impresiile cât sunt încă proaspete!
N-am avut idee că avem aşa minunăţie şi nu ştiu dacă ştie multă lume de cetatea Prejmer.
Mergând dinspre Sfântu-Gheorghe spre Bucureşti, pe la mijlocul localităţii Lunca Calnicului am observat un indicator pe care scrie Prejmer 3 km. Auzisem de un festival al clătitelor la Prejmer, altceva drept să vă spun nu ştiam. Casele, formele ferestrelor, porţile ne indicau clar că suntem într-o aşezare tipic săsească. În centru zidurile albe ale cetăţii par foarte înalte şi chiar sunt înalte de 12 metri. Lângă părculeţul din faţa cetăţii este o parcare unde a încăput lejer şi autocarul nostru. La Biserica Evanghelică din cetate era slujbă şi ni s-a spus că trebuie să aşteptăm vreo jumătate de oră ca să putem intra, era sărbătoare.
Ghidul cetăţii este o săsoaică, ne-a primit cu amabilitate şi ne-a condus în cetate. Până aici totul a fost obişnuit, credeam că vom vizita iarăşi o biserică cum se întâmplă când mergi în excursie. Dar întregul grup am rămas fără grai şi ascultam cu cea mai mare atenţie explicaţiile. Am pătruns într-o lume medievală a secolelor XIV-XV. Biserca Evanghelică este foarte veche, a fost construită în o mie două sute treizeci sau patruzeci, este una dintre cele mai vechi din Transilvania. A rezistat atâtea secole şi toate comorile ei sunt intacte, originale. Arhitectura este gotică timpurie, interiorul simplu, fără picturi, altarul este cel original, covoarele de asemenea. Te cuprinde emoţia văzând în jurul tău atâta istorie, aici parcă timpul a rămas în loc.Cetatea a fost construită mai târziu pentru a opri invaziile venite prin Pasul Buzău spre Ţara Bârsei. Cetatea este o cetate ţărănească. Locuitorii au întărit-o cu ziduri groase de 3-4 metri şi înalte de 12 metri. Pe ziduri sunt guri de foc pentru smoală, ulei încins sau apă clocotită. Totul este intact. Te miri cum au avut atâta ingeniozitate saşii, cum au îmbinat cărămida roşie şi lemnul de au creat aceste galerii care le apărau viaţa. Galeriile sunt deasupra zidurilor, deci la 12 metri înălţime şi au o lăţime de 4 metri, sunt circulare, lungi de crezi că nu se mai termină, grinzile de lemn şi acum sunt solide şi sigure.
Dar marea surpriză pentru noi a fost partea interioară a zidurilor unde locuitorii au amenajat cămăruţe unde să se poată retrage în siguranţă în timpul asediilor. Sunt intacte şi acum, sunt în număr de 272 de camere. Aici se adăposteau o mie două sute şi ceva de oameni în timpul asediilor şi puteau rezista cu proviziile aduse aici mai bine de-un an, până îşi reconstruiau gospodăriile arse de năvălitori. Pe uşi sunt trecute numerele camerelor care corespundeau cu numerele caselor din sat. Câteva odăi sunt amenajate pentru a oferi vizitatorului o imagine completă despre locuitorii acelor timpuri. Odăiţele sunt legate prin scări exterioare, galerii întregi de scări care, de asemenea, s-au păstrat intacte, doar că unele sunt mai şubrede, trebuie să mergi cu băgare de seamă.
Şi, le face cinste gazdelor faptul că ne lasă să vizităm totul, fără restricţii.

0 comentarii

Impresii recomandate